Câte se pot schimba într-un singur an, nu... ?
Cred ca sunt un om mai mișto acum, mult mai mișto 🤔
Am fost intotdeauna considerata de catre cei din jurul meu o persoana matura “pentru varsta ei”, si asta probabil datorita faptului ca am fost mereu inconjurata de oameni mai mari si cu probleme mai mari decat ale mele.
Si totusi, abia in ultimul an simt ca s-a produs o schimbare majora.
Asa ca pamantul a inceput sa se miste sub mine, iar asta cred ca e de bine.
Cu cât înaintez, am mult mai multe indoieli, iar asta cred ca e de bine.
Ai nevoie uneori de o doză de singurătate, ca să te cunoști pe tine însuți.
Nu ştiu dacă trebuie să-i mulţumesc cuiva pentru viaţa mea de acum, liniştită şi fără probleme, cum nu ştiu dacă e cineva „vinovat” pentru asta. Singurul lucru pe care-l pot spune acum este că mă simt un om mai împlinit.
Ce am greșit?
Am refuzat să accept că sufletul meu era franjuri, doar pentru a nu da satisfacţie celor care mă vedeau exact aşa cum eram.
Mi-am lăsat să-mi plângă sufletul, însă îmi era frică să recunosc , doar din teama de nu fi judecat.
Formasem un scut de falsitate, crezând că asta este soluţia ideală şi face parte din viaţă.
Totul era greșit.
Lucrul asta l-am înţeles cu timpul, însă suficient de bine încât să mă schimb.
Am devenit alt om. M-am eliberat de mine, cea de atunci.
Dacă n-aş fi făcut schimbarea la timp, probabil n-aş fi avut nimic din tot ce am acum: liniştea sufletească.
Dacă nu m-aş fi schimbat, aş fi pierdut oameni minunaţi, de la care am învăţat să iau ce-a fost mai bun. Oameni care mi-au fost alături şi au ştiut mereu să intervină fără să fie chemaţi, făcându-mă să trec mult mai uşor peste răutăți.
Din păcate, mulţi nu reuşesc să înţeleagă că nu e nimeni vinovat de durerea din sufletul lor.
Și, mai grav, aleg răzbunarea, indiferent de forma ei.
Nimic mai inutil și mai umilitor.
Nu voi face niciodată rău oamenilor.
Aș risipi timp preţios, de nerecuperat.
Mai bine-l folosesc să mă ridic, să mă mai nasc o dată, dacă trebuie!
2018 pentru mine a început groaznic.
In primele luni ma gândeam ca va fi cel mai urat an din viața mea, de pana acum.
Dar, " totul e bine când se termină cu bine" nu?
2018 - ai fost un an minunat!
Iți mulțumesc ție, ca mi-ai fost alături!
Și vă mulțumesc vouă, căci postările mele au început să fie citite de 2.400+ persoane ❤️🙏
Mi-am lăsat să-mi plângă sufletul, însă îmi era frică să recunosc , doar din teama de nu fi judecat.
Formasem un scut de falsitate, crezând că asta este soluţia ideală şi face parte din viaţă.
Totul era greșit.
Lucrul asta l-am înţeles cu timpul, însă suficient de bine încât să mă schimb.
Am devenit alt om. M-am eliberat de mine, cea de atunci.
Dacă n-aş fi făcut schimbarea la timp, probabil n-aş fi avut nimic din tot ce am acum: liniştea sufletească.
Dacă nu m-aş fi schimbat, aş fi pierdut oameni minunaţi, de la care am învăţat să iau ce-a fost mai bun. Oameni care mi-au fost alături şi au ştiut mereu să intervină fără să fie chemaţi, făcându-mă să trec mult mai uşor peste răutăți.
Din păcate, mulţi nu reuşesc să înţeleagă că nu e nimeni vinovat de durerea din sufletul lor.
Și, mai grav, aleg răzbunarea, indiferent de forma ei.
Nimic mai inutil și mai umilitor.
Nu voi face niciodată rău oamenilor.
Aș risipi timp preţios, de nerecuperat.
Mai bine-l folosesc să mă ridic, să mă mai nasc o dată, dacă trebuie!
2018 pentru mine a început groaznic.
In primele luni ma gândeam ca va fi cel mai urat an din viața mea, de pana acum.
Dar, " totul e bine când se termină cu bine" nu?
2018 - ai fost un an minunat!
Iți mulțumesc ție, ca mi-ai fost alături!
Și vă mulțumesc vouă, căci postările mele au început să fie citite de 2.400+ persoane ❤️🙏