Treceți la conținutul principal

Jurnal de sarcină | Săptămânile 31-37



Săptămâna 31

Bebe are 42 de cm
Și cântărește 1550 grame ❤️



Confruntarea insomniilor 

Mămici? 
Ati experimentat asta in trimestrul 3? 
Adormeam foarte greu, ma trezeam foarte devreme. 
La început era disconfortul apărut de drumurile la baie și dificultatea de a ma întoarce de pe o parte pe alta, acum ca burtica este și mai mare. 

Săptămâna 32

Asta a fost perioada cu cele mai multe sfaturi și indicații, dar eu am încercat sa stau departe de cele ce nu îmi făceau bine, sau pur și simplu nu mi se potriveau. 

Frazele precum “o sa explodezi” in ultima luna, o sa pui “x”, o sa fii așa, sau invers, le-am lăsat deoparte. 

Am avut probleme cu durerile de cap îngrozitoare, amețeală, nu ma puteam concentra, vedeam în ceață, simțeam că-mi explodau tâmplele de durere. 
Aici m-am panicat cel mai tare, erau simptome de preeclampsie. 
Am avut noroc. 
 Nu au fost anomalii şi am trecut cu bine de preeclampsie şi diabet gestaţional. 
  Am făcut ecografiile normale, analizele cerute, exceptând morfologia de trimestrul trei.
  Ni s-a spus că bebe se dezvoltă normal, are organele aşezate unde trebuie şi va lua în greutate până aproape de momentul naşterii.


E frumos să simţi cum copilaşul îşi mişcă picioruşele cu putere, reacţionează la vocea ta sau cum se mişca când aude muzica! ❤ 
Ah, și momentele când tresare😍 de ce? Pentru ca se sperie. Se sperie dacă bei apa foarte rece sau dacă tu strănuți. 

❤ simţindu-le pe pielea mea, pot să vă spun că totul e real, vă emoţionează orice mişcare, orice vibraţie a burticii! ❤

Pentru prima data am vomitat! De două ori în aceeași dimineața. Dar a fost totul din vina mea. 
Cu o seară înainte, mâncasem multe prostii, și înainte de somn, am mâncat o conservă de porumb cu multă, multă pofta! 😳
Știm ca porumbul se digera foarte greu asa ca nu a fost deloc o idee bună, mai ales ca am și amestecat tot felul de alimente. 
Asa ca a doua zi când m-am trezit, m-a luat o greață și o agitație de toată frumusețea, nu a durat mult și am eliminat tot.
 Vomitat de două ori, apoi am stat mult întinsă în pat sa ma calmez și m-am hidratat cu multă apă. 

Burtica creşte şi tot creşte şi pielea trebuie să se întindă, aşa că vergeturile nu au întârziat să apară. 
Degeaba m-am tot dat cu creme şi uleiuri super, mega hidratante, cu natura nu mă pot pune şi mi-au apărut câteva vergeturi.  
Le port cu mândrie, sunt dovada că 9 luni am avut un bebeluş foarte iubit în burtica.

Săptămâna 33


Ei bine, în aceasta săptămână am simțit ca bebe a făcut câteva tumbe mai puternice prin burtica, iar la ecografie mi s-a confirmat. 
Bebe e deja întors, își tine capul în jos, pregătit sa vina pe lume, iar cu tălpile se joacă și împinge în coastele mele! La început a fost drăguț, acum nu mai e. 
Bebe sta mult în partea stângă, iar coastele mele din stânga sunt uneori foarte dureroase din cauza loviturilor lui 🙈 
dar trebuie sa suportăm,sa găsim pentru noi o poziție în care totuși sa stam cât mai comod și sa putem respira ușor 😊

Umflarea picioarelor

Cu cât bebe creşte cu atât se măreşte şi burtica şi începe să apese pe nervi şi să fie tot mai greu de susţinut de corp.
 E posibil, după cum am experimentat şi eu, să vi se umfle picioarele în zona gleznelor şi articulaţiile mâinilor. 

Fiind și foarte cald, am descoperit ca nu-mi mai veneau sandalele, nu-mi încăpeau picioarele în balerini, as fi umblat doar în șlapi peste tot 😅

Recomandarea medicului a fost să mă odihnesc cu picioarele ridicate şi să evit să merg prin soare.

Am renunțat și la purtarea ceasului și a inelului, deveneau incomode, simțeam ca pielea e umflată și trebuie lăsată în pace, cât mai lejeră. 


Săptămâna 34

Dureri de spate

 Se schimbă centrul de greutate şi presiunea exercitată asupra coloanei, aşa că apar durerile de spate.
 La mine au apărut abia în săptămâna 33 din ce în ce mai ascuţite. Am evitat să iau pastile, nu am luat nimic, pentru nimic. 

În rest, am încercat să stau întinsă şi să ţin duşul cu apă caldă direct pe zona respectivă.

Mersul pe jos?! O problemă pentru mine 😣

Eu am tot încercat să fiu activă pana acum, continuam sa ma aplec când puteam, continuam sa fac mișcare, sa fac curățenie prin casă de parcă nu as fi avut o burtă imensă la purtator🙊
, dar s-a oprit totul și parcă prea brusc.

 Nu mai reușesc sa stau în picioare nici câteva minute. 
Nu mai reușesc sa merg pe jos nici 10-15 minute, sau dacă merg trebuie sa merg foarte încet, foarte lent căci altfel simt ca ma solicit prea mult și ma iau durerile de abdomen.  


Săptămâna 35

Bebe cântărește 2600 de grame ❤️

Insomnii 

Se pare că 4-5 ore de somn pe noapte sunt de ajuns pentru organismul meu. 

E greu când sunt zile în care simți ca nu poți face nimic, nu ești în stare de nimic, ești și obosită dar și plictisita în același timp. 
În săptămâna aceasta am stat doar întinsă în pat, de dimineață până seara, și știu ca e amuzant, dar ma rostogolesc prin pat ca să reușesc sa ma ridic sa merg la baie. 
E un chin! 

Despre alimentație, am rămas la fel. 
Nu exista zi sa nu mănânc fructe. 
Nu știu dacă e obișnuință, sau doar fac asta pentru că mă ajută și ma simt bine, sau poate doar simt mereu nevoia pentru că-mi ajută organismul. 
Dar știu sigur ca nu trece o zi fără sa mănânc fructe. 🤷🏻‍♀️


Săptămâna 36


Nerăbdarea

Dacă timp de atâtea săptămâni am stat cuminte şi am asteptat liniştită să vină momentul naşterii, acum sunt ca pe ace! 

Nu mai am răbdare să îl văd, să îl ţin în braţe şi să îl hrănesc! 
Abia aştept să văd ce culoare au ochii, cu cine seamănă şi cât de mult va dormi! ❤ 

Dar sentimentele sunt atât de ciudate! 

Pe de-o parte nu mai am răbdare și vreau sa nasc cât mai repede, și mai ales sa scap de greutate, sa ma simt mai ușoară, sa pot sa fiu eu, sa nu mai am dureri și tot felul de probleme. 
Pe de alta parte, nu vreau sa nasc, l-aș mai ține în burtica, să-l protejez și sa ii țin de cald, sa ii simt în continuare reacțiile și mișcările. 

În plus, am început sa am mii de griji, gânduri, m-a luat panica, frică de nou, de necunoscut, emoții și tot asa 😨

Dar încerc sa rămân în continuare pozitivă, optimistă. 
Fiecare fata/femeie a trecut prin asta, și am sa trec si eu, și vor mai trece.
 Este ceva normal, firesc și uneori dacă stai sa te gândești la toată perioada asta trecută, prin câte sentimente și emoții ai trecut, câte lucruri noi ai învățat și descoperit, la final îți dai seama ca se merită, ca nu se compara cu nimic în lume și ca e chiar ceva minunat! ❤️

Săptămâna 37

Despre dietă şi luare în greutate nu am multe de spus.
Am continuat sa mănânc ca și pana acum, la fel ca înainte, nu m-am abținut de la nimic, mai ales dacă ai pofte nici nu e bine sa te abții. 


Cum orice doctor recomandă să te lași de fumat /alcool și cafea în timpul sarcinii, la fel îți recomanda sa faci mișcare dar fără sa exagerezi, îți recomanda sa mănânci cât mai natural, cât mai sănătos, fără fast-food, fără prăjeli, fără multă sare, sa bei multă apă și tot așa. 

Sincer am făcut totul normal, cum am făcut și pana acum.
 Am mâncat prăjeli doar dacă simțeam nevoia, deși în timpul sarcinii am observat ca eu una cel puțin nu prea m-am împăcat cu mâncarea prăjită nici cu mirosul de prajeala. 
Am băut multă apă într-adevăr, dar am avut o perioada în care mi-a fost pofta doar de suc rece cu acid, asa ca nu m-am abținut. Am băut și mult suc ( mereu îmi era pofta de fanta rece 😅🙄) 

În rest, am mâncat cum spuneam fructe în fiecare zi (cireș, vișine, căpșuni, prune, struguri, pepene roșu, nectarine, piersici, caise, mure, compot de vișine). 

Am mâncat multe salate sau îmi făceam platouri de vară ( multe feluri de salam, multe feluri de brânză, măsline, roșii, totul proaspăt și gustos).

 Ciorbe și supe nu prea mi-au mai trebuit din al doilea trimestru, aproape chiar deloc. 
Am poftit și de mâncare de la MC, recunosc. Asa ca da, mi-a fost pofta de un big tasty și nu am ezitat 😦

Am avut grija sa nu mănânc totuși prea sarat. 
Iar când aveam pofta de dulce, nu puteam manca și nu simțeam nevoia sa mănânc ciocolata sau bomboane. 
Aveam mereu pofta de dulce de patiserie, ca în primul trimestru. 
Așa că de multe ori mâncam un ștrudel cu mere, sau o plăcintă cu brânză dulce și eram ok. (ăsta dacă nu mi se făcea pofta de clătite 🙊) 

Sunt fericită, deși am fost predispusă la îngrășat și mi-a fost teamă de la început de chestia asta, nu am avut și nu am probleme. 
Doctorița a spus ca din punct de vedere al kilogramelor, stau foarte bine. 
Sunt la sfârșit de termen, la sfârșitul perioadei, mai am puțin și nasc și totuși, în toată aceasta perioada, am luat în plus doar 8 kilograme!
 Ceea ce pentru mine este wow 😁😎

La ultimul control, deși am descoperit și am discutat despre etapa asta cu kilogramele, am fost uimite atât eu cât și doamna doctor, ca doar în doua săptămâni, am luat 5 cm în abdomen.
 Este totuși mult, și se simte și la elasticul pantalonilor, e vizibil și la haine, e vizibil și prin  vergeturile apărute pe burtica, în plus, eu simt ca explodez uneori, dar e normal și totuși e bine. 
Înseamnă că bebe crește, ca e sănătos și decurge totul ok 😊



 În perioada asta, în ultimele săptămâni, am stat pe tot felul de grupuri de Facebook unde am fost înscrisă, am stat pe tot felul de pagini și bloguri de mămici, tot felul de site-uri și m-am documentat non-stop despre foarte multe și despre orice. 

Așa sunt eu, îmi place sa știu totul, sa știu la ce e posibil sa ma aștept, la ce e posibil sa mi se întâmple sau nu. 
Asa am fost pe toată perioada sarcinii, asa am fost de la început, cu informațiile pregătite, cu toate detaliile știute. 

Dar ! , cel mai important este sa rămâneți logice în gândire, cu "picioarele pe pământ", sa imbinati totul cu situația dumneavoastră. 
Nu uitați ca noi ne cunoaștem pe noi cel mai bine. 
Nu uitați ca : fiecare corp este diferit, fiecare femeie este diferită, fiecare sarcină este diferită, fiecare naștere va fi diferită, orice recuperare diferă, orice copil este diferit. 

Eu deși am cautat informații și m-am documentat, nu "am sărit calul".
 Nu m-am luat chiar după tot ce am citit, tot ce am văzut /auzit. 
Nu m-am luat după orice a scris cineva pe vreun grup. 

Nu uitați ca sunt și femei care exagerează foarte mult, nu uitați ca sunt și mămici care generalizează. 

De aceea, nu m-am luat chiar după tot ce am citit/aflat, nu am pus la suflet, am gândit ce și cum e mai bine pentru mine /pentru noi, și am făcut cum am simțit. 
Așa e cel mai important și cel mai bine pentru tine dar și pentru bebe. 

Din săptămâna 33-34 și pana acum în săptămâna 37, am avut mult de tras din cauza arsurilor. 
Cred ca asta a fost la mine cea mai mare problema. 
Am mai povestit de ele în postarea precedenta, doar ca acum, spre final, au devenit mai puternice. 

Au devenit foarte enervante.
 Simt ca orice mănânc, ma iau arsurile, nici nu știu uneori ce sa mai mănânc și ce nu. 
Mai ales dacă încep arsurile sa fie prezente noaptea, când stai întinsă în pat și vrei sa adormi, e groaznic. 

Trebuia mereu sa ma ridic în șezut și sa stau asa minim 20 de minute pentru a scăpa de ele. 
Altfel, ardeau atât de tare și senzația e asa de incomodă, încât simțeam ca nu pot sa respir cum trebuie, simțeam ca ma sufoc. 


Dacă suferi de arsuri gastrice, e cel mai bine sa ii spui medicului tău și sa vezi ce-ți recomandă. 
Nu poți scăpa de tot de ele, nu exista " leac" împotriva lor, e ceva normal sa le ai desi sunt mămici norocoase care nu suferă de asa ceva. 


Totuși poți găsi soluții sa mai ameliorezi durerea precum : sa bei lapte rece de la frigider ( la mine nu a funcționat, din contra, am aflat ca laptele îmi făcea rău și-mi venea  să-l vărs înapoi 🙈), 
sa bei suc cu acid sau apă minerala ( la fel, mie îmi făcea mai rău),
 sa iei dicarbocalm, sa bei puțin bicarbonat de sodiu diluat în apă, 
sa iei rennie sau gaviscon, sau sa mesteci gumă foarte mentolata ( e singura metoda care a funcționat la mine și-mi ameliora arsurile) 


Actual : săptămâna 37 + 3 zile 
Bebe are 49 de cm și cântărește 3100 grame 😳❤️




Acum totul e pregătit, nu mai e nimic de făcut. 

Avem bagajul pentru spital pregătit, aşteptăm să se declanşeze momentul mult aşteptat şi să pornim din loc! 

🔜 Revin cu un articol despre cumpărături, bagaj și restul 😘 🔜







Postări populare de pe acest blog

Jurnal de sarcină | Săptămânile 20-30 | E băiat 👦🏻! ❤️

Săptămâna 20 Bebe are acum 26,7 cm și cântărește 360 de grame.  In aceasta saptamana copilul va inghiti mai mult, o practica utila pentru tubul lui digestiv. Varful uterului este acum la nivelul ombilicului.  Asteapta-te sa castigi aproape 250-500 de grame pe saptamana pana la sfarsitul sarcinii. Numarul de kilograme in plus ar putea fi mai mare sau mai mic in functie de greutatea ta inainte de a ramane insarcinata. Din punctul ăsta de vedere, sunt ok.  Am luat 2 kg în plus.  Sunt la mijlocul drumului.  De acum inainte, bebelusul va creste cu 1 centimetru pe saptamana. Da, e băiat! ❤️  Este așa cum ne-am dorit, este așa cum am simțit dar am ținut tăcere 🤫 ☺️.  Numele? L-am ales greu, am făcut liste peste liste cu favorite.  Am renunțat la câteva, am revenit și tot așa.  Mie-mi plăceau multe, asa ca ma tot răzgândeam.  Dar într-un final, am ales numele potrivit și perfect ❤️ am simțit ...

M-ai vrut, m-ai avut, m-ai pierdut!

M-ai avut, dar m-ai pierdut  Iți garantez că niciodată nu mă vei mai pierde... Pentru că nu poți pierde ceva ce nu mai ai ! Nu ai pierdut când te-am sunat și nu ai răspuns, nu ai pierdut când nu erai lângă mine și aveam nevoie de tine, nu ai pierdut când mă lăsai să găsesc singură răspunsuri la miile de întrebări pe care le aveam, nu ai pierdut atunci când lipsei de lângă mine în cele mai importante momente. Nu ai pierdut când mi-ai ignorat dorințele, nu ai pierdut când m-ai făcut să mă simt singură.. Ai pierdut încet, dar sigur. Ai pierdut de fiecare dată  când  ai devenit indiferent, rece, când nu te implicai, când ai devenit un străin, când ai devenit un oarecare. Ai pierdut când ai dezamăgit, când ai făcut promisiuni de care știai și tu ca nu te poți ține. Ai pierdut persoana care ți-a fost alături când îți era extrem de greu, ai pierdut persoana care ți-a iertat atâtea greșeli. Ai pierdut sinceritatea, frumusețea, pasiunea. A...

Tata,azi iti spun sa te odihnesti in pace, in loc sa-ti spun la multi ani ...

Azi era ziua lui,ziua ursului,ziua uriasului... A trecut mult timp de cand nu am mai scris aici pentru tine TATA...  Azi trebuia sa fii aici cu mine , sa radem , sa povestim , sa fumam o tigara amandoi  .  Azi in schimb sunt doar eu , singura , cu o tigara , cu multe amintiri , cu lacrimi in ochi si cu durere in suflet .  Azi ma doare sufletul mai mult ca niciodata , tata , si asta pentru ca nu esti , nu esti aici cu mine , si mi-e dor tata , mi-e atat de dor de tine si nu am cum sa inteleg de ce ai plecat , indiferent de boala , de varsta , de orice , nu ma intereseaza , nu vreau sa inteleg , nu vreau sa admit ca asa e mersul vietii , nu vreau sa cred ca viata asta e atata chin , atata Iad , atata ura , nu vreau !  Nu vreau sa inteleg pentru ca tu erai taticul meu si eu fata ta , nu vreau sa inteleg de ce pleaca oamenii buni si cei rai raman pe pamant . In ultimul timp,cel mai mult imi vin in minte mainile lui ,mainile muncite ...anumit...