Treceți la conținutul principal

Intoxicație cu judecata gândurilor


Ești în cel mai epuizant, greu și disperat moment pentru tine.

Cineva te privește și trage concluzii diferite despre tine. 

Nu-i așa că momentul tău devine și mai greu? 


Te pui vreodată în pielea celui judecat? 

Uneori  cuvintele tale de judecată pot face  persoana în cauză să treacă prin depresie, traumă sau sensibilitate... 


Nu te obliga nimeni sa faci bine sau sa ajuți.

 Fiecare le avem pe ale noastre. 

Dar de ce sa faci rău?

 Dacă nu poți salva pe cineva atunci mergi mai departe. 

Nu judeca, nu eticheta. 

Nu cunoști nimic despre acea persoană. 


Mereu vor exista oameni ce judeca. 

Deci nu trebuie sa lași sa te afecteze părerea cuiva.

Nu este treaba nimanui, nu trebuie sa dai socoteală, nu trebuie sa te explici pentru faptele tale. 

Nu te justifica! 


Toti judecăm la un moment dat , sau ne facem o primă impresie greșită, dar aici depinde de fiecare, cat de repede ne dăm seama că , de fapt, nu ne intereseaza de ce face celalalt. 

De ce mi-ar pasa? 


E ușor sa tragi concluzii pe baza unor observații superficiale.. Dar nu mai e atât de ușor când o pățești pe pielea ta și ți se pare nedrept. 


Încearcă să nu te mai gândești sau să vorbești de rău pe cineva. 

Așa vei avea tu o viață mai frumoasă. 


Fiecare dintre noi are dreptul să mențină și să își apere opiniile. 

Însă acestea trebuie să fie bazate pe realitate, nu pe clișee.


Eu? Încă sunt în proces. Încă învăț și pot evolua în fiecare zi.

Învăț să nu judec deciziile altora și să nu-mi dau cu părerea despre situațiile dramatice. 


A judeca e la îndemână. 

Sunt momente în care ajung să fac lucruri pe care aş fi jurat pe roşu că eu nu o să le fac niciodată. 

Și-mi repet mereu " adevărul lor nu e și adevărul tău". 



Privește lumea fără prejudecăți și adoptă celebra deviză „Trăiește și lasă-i și pe ceilalți să trăiască”.


Postări populare de pe acest blog

Tata,azi iti spun sa te odihnesti in pace, in loc sa-ti spun la multi ani ...

Azi era ziua lui,ziua ursului,ziua uriasului... A trecut mult timp de cand nu am mai scris aici pentru tine TATA...  Azi trebuia sa fii aici cu mine , sa radem , sa povestim , sa fumam o tigara amandoi  .  Azi in schimb sunt doar eu , singura , cu o tigara , cu multe amintiri , cu lacrimi in ochi si cu durere in suflet .  Azi ma doare sufletul mai mult ca niciodata , tata , si asta pentru ca nu esti , nu esti aici cu mine , si mi-e dor tata , mi-e atat de dor de tine si nu am cum sa inteleg de ce ai plecat , indiferent de boala , de varsta , de orice , nu ma intereseaza , nu vreau sa inteleg , nu vreau sa admit ca asa e mersul vietii , nu vreau sa cred ca viata asta e atata chin , atata Iad , atata ura , nu vreau !  Nu vreau sa inteleg pentru ca tu erai taticul meu si eu fata ta , nu vreau sa inteleg de ce pleaca oamenii buni si cei rai raman pe pamant . In ultimul timp,cel mai mult imi vin in minte mainile lui ,mainile muncite ...anumit...

Vezi-ți de treaba ta!

  Când eram mică auzeam des printre bunici vorbele: " vezi-ți de treaba ta mă",  " dă-le pace", " tu să-ți vezi de treaba ta"...  Bineînțeles ca atunci nu înțelegeam la ce se referă, dar mă detensionau.  De curând am tot simțit valoarea acestor cuvinte.  Majoritatea vrem să avem control exact unde  nu e treaba noastră să ne băgăm. Poți controla ce și cât mănânci, dacă fumezi sau nu, dacă îți dai demisia sau nu, dacă rămâi într-o relație sau pleci etc.  Ce ține de tine, poți face. Însă nu poți să impui altora pretenții sau să ai așteptarea ca viața să te servească.  Dar poți oricând să iei decizii și să dai din tine tot ce ai mai bun.  discernământ, responsabilitate, decizie.  Asta ține de controlul tău real.  Dacă nu-ți vezi de treaba ta, pierzi atenție, timp și energie.  De ce sa nu-ți fie comod și confortabil? Iti vezi de pătrațica ta, nu te doare capul de nimeni și lași loc de "bună ziua".

Te iubesc, tată! 6 luni de cand nu mai esti ...

Au trecut 6 luni... Tu întotdeauna ţi-ai întins braţele puternice către mine  strângându-mă tare la pieptul tău.  Fără să cer să fiu înţeleasă.  Îţi scriu şi plâng. Plang pentru ca nu mai esti. Plang pentru ca imi lipsesti enorm . Plang pentru ca as face orice sa te mai am langa mine . Plang pentru ca imi este atat de dor de tine !  Poate mă simt vinovată că ţi-am spus de prea puţine ori cât însemni pentru mine. Poate mă simt vinovată că te-am făcut să suferi fara sa stiu. Poate ma simt vinovata ca nu am petrecut mai mult timp cu tine in ultimii doi ani .  Ma simt vinovata ca nu am stiut ce se v-a intampla. Ma simt vinovata ca nu am putut sa iti fac ultimele pofte ale tale. Mi-e dor să fiu o fetiţă mica  şi să mă fascineze tot ce faci, felul în care poţi aduce zambete in familie, felul în care găseşti soluţii pentru orice , felul în care faci să pară totul uşor…  De-ar fi la fel de uşor şi acum… Acum mi-am dat seama că aşa cum m-ai iubit...